Dupa un joc extraordinar lansat mileniul trecut, Diablo, cei de la Blizzard au anuntat in 2000 un joc perfect. Diablo 2 a devenit unul dintre cele mai populare jocuri in numai un an, fiind inca considerat unul dintre cele mai bune jocuri RPG (Role Playing Game). In 2001 a fost lansat un expansion pentru el, care a cam schimbat totul, in spre bine, Diablo 2: Lord of Destruction, care a dus doua noi caractere si foarte multe imbunatatiri, dar si obiecte, arme si armuri.

Pentru a juca, trebuie sa alegi unul dintre cele 7 caractere, fiecare avand puteri speciale si specifice categoriei din care fac parte. Este Amazoana, care poate folosi arcuri si sulite, Necromancer, cel cu mortii, Barbarian, cel puternic, poate duce si doua sabii simultar, Sorceress, fata cu vrajile, Paladinul, cred ca numele spune tot si in expansion au fost adaugati Asasinul si Druidul, care este cu natura si animalele.

Jocul are patru acte, expansion-ul aducand inca unul. Primul Diablo se incheie la uciderea lui Diablo, dupa care reiei jocul la o dificultate mai ridicata si pot sa spun ca diferenta dintre aceste dificultati este destul mare, facand jocul imposibil de terminat in cateva ore, cum e moda la acestea mai noi. In expansion in actul cinci, jocul se termina imediat ce Baal este ucis.

Gameplay-ul este bun, povestea este extraordinara. Dupa ce te plictisesti de jucat singur si te decizi ca doresti sa joci online, cu alte persoane, descoperi jocul ca fiind aproape imposibil de terminat. Este usor sa faci nivel online si sa-l omori pe Baal in actul cinci la cea mai grea dificultate, dar mai raman atatea de facut. Spre exemplu, combinatiile de rune pot lua chiar luni intregi pentru a aduna ceea ce ai nevoie, sunt obiecte sau parti de armura care necesita si ele alte cateva luni pentru a putea fi gasite, iar constructia unui personaj, ma refer la alegerea vrajilor, te face sa construiesti cel putin 3 caractere la fel pentru a experimenta tot ce e posibil in acest joc.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY